Integrarea unitară a subsistemelor de monitorizare în timp real este esențială pentru asigurarea continuității operaționale și a siguranței în infrastructurile critice de transport și depozitare. Prin utilizarea arhitecturilor modulare bazate pe protocoale standardizate precum OPC UA și interfețe API, platformele moderne corelează datele provenite de la senzori distribuiți (IoT), ventilație, detecție de incendiu și control al traficului într-un mediu centralizat de comandă. Acest nivel de vizibilitate reduce timpii de intervenție, elimină decuplările manuale disparate și optimizează consumul de resurse pe întregul ciclu de viață al proiectelor rutiere sau aeroportuare.
Despre implementarea platformelor de automatizare în proiecte majore, precum managementul traficului în tunelurile de pe Autostrada Lugoj–Deva Lot 2 și eficientizarea fluxurilor de bagaje, am discutat în cadrul unui interviu cu Costin Oprea, Software Development Manager la IESYS.
Cum contribuie produsele sau soluțiile dumneavoastră la creșterea eficienței operaționale pentru clienți sau utilizatorii finali?
Costin Oprea: Pentru IESYS, eficiența operațională nu înseamnă doar automatizarea unui proces, ci modul în care întregul sistem susține operațiunea reală. Informațiile trebuie să ajungă la operator la momentul potrivit, echipamentele și subsistemele trebuie să funcționeze coordonat, iar intervenția trebuie să poată fi făcută rapid atunci când situația o cere.
În proiectele din zona aeroportuară, acest lucru se reflectă în controlul și monitorizarea fluxurilor de bagaje, unde informațiile din echipamente și subsisteme trebuie să fie disponibile în timp real pentru operare și intervenție. În managementul traficului, aceeași abordare permite colectarea și corelarea datelor provenite din echipamente și senzori distribuiți în infrastructură, oferind o imagine coerentă asupra situației din teren.
În practică, rezultatul urmărit este reducerea intervențiilor manuale, acces mai rapid la informație și timpi de reacție mai buni. Automatizarea este mijlocul; obiectivul este un sistem mai ușor de operat, controlat și menținut pe termen lung.
Care sunt tehnologiile cheie sau principiile de proiectare care au îmbunătățit cel mai mult eficiența ultimei generații de produse?
C.O:În proiectele complexe, unul dintre cele mai importante câștiguri de eficiență vine din integrare: componentele sistemului trebuie să comunice coerent, iar soluția trebuie să poată evolua fără intervenții majore asupra infrastructurii existente. Acest lucru devine esențial atunci când sunt reunite echipamente și subsisteme provenite din medii tehnologice diferite.
De aceea, punem accent pe arhitecturi modulare și scalabile, precum și pe interfețe și protocoale standardizate, inclusiv API-uri și OPC UA. Separarea dintre achiziția datelor, logica de business și interfața utilizatorului permite dezvoltarea și modificarea unor componente cu un impact controlat asupra întregii soluții.
În proiectele aeroportuare și în sistemele inteligente de management al traficului, această abordare simplifică atât integrarea inițială, cât și mentenanța și dezvoltarea ulterioară a sistemului.
Cum definiți și măsurați „eficiența” în cadrul organizației sau al portofoliului dvs. de produse?
C.O:Eficiența nu este un indicator abstract, ci se vede în modul în care sistemul susține operațiunea pentru care a fost proiectat. Într-un aeroport, de exemplu, un sistem de procesare și sortare a bagajelor trebuie să susțină fluxurile operaționale în mod constant. În managementul inteligent al traficului, contează capacitatea de a colecta, procesa și utiliza corect informațiile din infrastructură.
Din această perspectivă, urmărim indicatori precum timpii de răspuns și de intervenție, disponibilitatea sistemului, numărul de incidente, gradul de automatizare și performanța proceselor. Important este ca acești indicatori să reflecte comportamentul real al soluției în exploatare, nu doar performanța tehnică măsurată în condiții de test.
La nivel software, eficiența se traduce în procesarea la timp a datelor, disponibilitatea informațiilor relevante pentru operator și capacitatea sistemului de a susține operațiunea în mod constant.
În ce mod a influențat digitalizarea (IoT, analiza datelor, inteligența artificială etc.) abordarea dvs. privind îmbunătățirea eficienței?
C.O:Digitalizarea a mutat accentul de la automatizarea punctuală a unui proces către vizibilitate continuă asupra operațiunii. În sistemele complexe, eficiența depinde tot mai mult de cât de bine putem înțelege ce se întâmplă în exploatare, cum corelăm informațiile din surse diferite și cât de repede putem reacționa.
În proiectele noastre, IoT-ul și integrarea datelor permit colectarea și monitorizarea în timp real a informațiilor provenite din echipamente și senzori. Aceste date pot fi apoi analizate pentru identificarea unor abateri de funcționare, optimizarea proceselor sau fundamentarea deciziilor operaționale. Acolo unde natura aplicației o justifică, analiza avansată și inteligența artificială pot adăuga un nivel suplimentar de automatizare și anticipare.
Schimbarea importantă este trecerea de la sisteme care reacționează după apariția unui eveniment la sisteme care oferă permanent context operațional și pot susține intervenția înainte ca o problemă să aibă un impact semnificativ asupra procesului.
Puteți menționa un proiect recent sau un studiu de caz în care creșterea eficienței a dus la beneficii semnificative în performanță sau sustenabilitate?
C.O:Un exemplu relevant este proiectul de Autostradă Lugoj–Deva Lot 2, unde IESYS implementează și integrează sisteme de management al traficului și de siguranță pentru o infrastructură de tunel cu cerințe operaționale ridicate. Într-un astfel de proiect, eficiența nu poate fi separată de siguranță și continuitatea operațională: operatorul trebuie să aibă permanent o imagine completă asupra situației din tunel și asupra stării sistemelor care susțin exploatarea acestuia.
În cadrul proiectului, sistemele sunt integrate într-o platformă centralizată care asigură monitorizarea în timp real și controlul automat al proceselor. Operatorii pot urmări din același mediu de control condițiile de trafic, monitorizarea conditiilor de trafic , detecția incidentelor, ventilația, sistemele de detectie si stingere a incendiilor, alimentarea cu energie și sistemele de comunicații. Informațiile provenite din subsisteme diferite sunt astfel corelate într-un context operațional comun, ceea ce permite coordonarea răspunsului la nivelul întregii infrastructuri.
Beneficiul nu este doar centralizarea informației, ci capacitatea de a reacționa mai coerent. Operatorul nu trebuie să gestioneze sisteme disparate și să coreleze manual informații provenite din surse diferite, ci poate identifica mai rapid o situație și poate coordona intervenția asupra funcțiilor relevante din același mediu de control. În același timp, arhitectura redundantă contribuie la continuitatea operațională și la reziliența sistemului.
Cum reușiți să echilibrați îmbunătățirile de eficiență cu alte priorități, precum fiabilitatea, calitatea sau impactul asupra mediului?
C.O:Nu tratăm eficiența, fiabilitatea și calitatea ca obiective concurente. O îmbunătățire de performanță are valoare doar dacă poate fi susținută în exploatare, fără să introducă riscuri sau costuri disproporționate pe termen lung. De aceea, aceste criterii fac parte din aceleași decizii de proiectare și arhitectură.
Punem accent pe soluții robuste, cu arhitecturi clare și ușor de întreținut, astfel încât optimizarea să nu adauge complexitate inutilă. În paralel, automatizarea, monitorizarea și utilizarea datelor disponibile în sistem pot contribui la folosirea mai eficientă a resurselor și la controlul costurilor operaționale.
În ceea ce privește impactul asupra mediului, privim eficiența pe întreg ciclul de viață al soluției: consumul de resurse în exploatare, necesarul de mentenanță, durata de utilizare și posibilitatea de extindere sau modernizare fără înlocuirea întregului sistem.
Ce rol joacă furnizorii sau partenerii dvs. în atingerea unui nivel mai ridicat de eficiență de-a lungul lanțului valoric?
C.O:In proiectele de integrare, performanța soluției finale depinde și de calitatea tehnologiilor și componentelor care intră în arhitectura acesteia. Alegerea furnizorilor și a partenerilor este, prin urmare, parte din strategia de implementare a proiectului, nu doar o decizie de achiziție.
Colaborăm cu parteneri care oferă tehnologii mature, documentație tehnică solidă și suport pe parcursul ciclului de viață al soluției. La fel de importantă este capacitatea acestora de a se integra într-o arhitectură existentă și de a răspunde cerințelor specifice ale proiectului.
Un ecosistem tehnic bine ales contribuie la predictibilitatea implementării, reduce riscurile de integrare și susține performanța soluției pe termen lung..
Cum vă asigurați că îmbunătățirile de eficiență sunt menținute pe tot parcursul ciclului de viață al produselor sau soluțiilor dvs.?
C.O:Eficiența trebuie menținută pe întreaga perioadă de exploatare, nu doar obținută la momentul implementării. De aceea, soluțiile sunt concepute astfel încât performanța lor să poată fi urmărită în timp și ajustată pe baza datelor reale din operare.
Monitorizarea continuă, mentenanța preventivă și actualizările periodice permit identificarea din timp a degradărilor de performanță și intervenția înainte ca acestea să afecteze operațiunile. În paralel, datele colectate în exploatare oferă informații relevante pentru optimizarea proceselor și adaptarea soluției la cerințe noi.
Astfel, eficiența nu este tratată ca un rezultat punctual al implementării, ci ca o performanță care trebuie susținută și îmbunătățită pe parcursul întregului ciclu de viață.
Ce provocări întâmpinați atunci când implementați inovații axate pe eficiență în industria dvs.?
C.O:Una dintre cele mai mari provocări nu este introducerea unei tehnologii noi în sine, ci integrarea ei într-o infrastructură care este deja în exploatare. Apar constant cerințe legate de compatibilitatea cu sisteme și echipamente existente, interoperabilitatea dintre tehnologii diferite și menținerea continuității operaționale pe durata implementării.
La acestea se adaugă cerințele ridicate de securitate și fiabilitate. În cazul sistemelor de procesare a bagajelor, de exemplu, toate aceste aspecte sunt amplificate de caracterul critic al operațiunilor: orice schimbare trebuie introdusă cu un impact cât mai redus asupra fluxului operațional. De aceea, eficiența unei inovații trebuie evaluată și prin ușurința cu care poate fi integrată în mediul existent.
Privind spre viitor, care tehnologii emergente sau tendințe credeți că vor deschide cele mai mari oportunități pentru noi niveluri de eficiență?
C.O:Privind evoluția următorilor ani, credem că cele mai mari oportunități vor veni nu dintr-o singură tehnologie, ci din modul în care acestea vor fi integrate în sistemele existente. Inteligența artificială, edge computing-ul, IoT-ul industrial și analiza avansată a datelor pot schimba modul în care sistemele monitorizează, interpretează și răspund la ceea ce se întâmplă în exploatare.
Direcția cu cel mai mare potențial este valorificarea mai bună a datelor deja colectate: identificarea abaterilor, anticiparea anumitor situații, sprijinirea operatorului în luarea deciziilor și, acolo unde este justificat, automatizarea unor acțiuni. În infrastructurile de transport și în aplicațiile aeroportuare, această evoluție poate contribui direct la disponibilitate mai bună, timpi de intervenție mai scurți și utilizarea mai eficientă a resurselor.